Problema

Apel pentru o generație
fără tutun

România a intrat deja în liga țărilor care plasează controlul consumului de tutun pe lista priorităților naționale cu impact direct asupra sănătății publice. Fumatul și expunerea la fumul de țigară reprezintă prima cauză prevenibilă de îmbolnăvire în România și în lume – cei peste 42.000 de români care mor anual datorită unor boli asociate fumatului reprezintă, fiecare în parte, drame evitabile și față de care avem o responsabilitate uriașă.
În timp ce multe tări ale lumii au exprimat deja obiective clare în această direcție, această strategie își propune să articuleze aceleași obiective și pentru România, incluzând și un interval de timp concret în care ne propunem să realizăm aceste elemente. Prioritatea noastră este legată de toate acele acțiuni care să încurajeze copiii României anului 2016 să aleagă o viață fără tutun.
Prin aceste acțiuni, sperăm să reușim să atingem obiectivul unei prime generații de români eliberați de această dependență în anul 2035. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv - definit în această stategie ca și prevalență a fumatului în rândul copiilor de 5% sau mai mică - este necesar să continuăm să promovăm schimbarea atitudinilor și comportamentelor sociale care să de-normalizeze fumatul ca și stil de viață.
Diminuarea atractivității tutunului, în special în rândul tinerilor, este o parte importantă a acestui efort. În timp ce acțiunile detaliate în această strategie se concentrează din motive clare pe prevenție, suntem, de asemenea, determinați să oferim și soluții și sprijinul necesar celor care vor alege să se elibereze de povara acestei dependențe. În tot acest efort de reducere a prevalenței fumatului prin prevenție și asistență de specialitate, trebuie să rămânem axați pe un obiectiv fundamental, acela de a proteja cetățenii, în special copiii, de efectele expunerii la fumul de țigară, fie direct, fie indirect, prin fumat pasiv.


Sunt extrem de multe argumente în favoarea unei astfel de strategii pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Inegalitățile sociale din perspectiva sănătății sunt accentuate de consumul de tutun în special în rândul comunităților defavorizate. Ca atare, este un act necesar de responsabilitate și asumare să ne asigurăm că generațiile viitoare vor crește într-un mediu care să le asigure o stare de sănătate corespunzătoare si ne-expuse unor factori de risc majori.
STRATEGIA NAȚIONALĂ MULTISECTORIALĂ PENTRU PREVENIREA ȘI REDUCEREA CONSUMULUI DE TUTUN, DEPENDENȚEI DE NICOTINĂ ȘI EXPUNERII LA PRODUSELE DIN TUTUN 2017-2035 va cere, dincolo de acțiunile specifice, responsabilitate, asumare și parteneriat – din partea Guvernului României, din partea Parlamentului României, din partea autorităților locale, dar și din partea societății civile. Mai mult, va cere o veritabilă angrenare de efort la nivelul comunității – fie că este vorba despre cetățeni, familii – pentru că doar prin această asumare și implicare directă putem să începem să creștem, de astăzi, tinerii liberi și sănătoși ai viitorului.
STRATEGIA NAȚIONALĂ MULTISECTORIALĂ PENTRU PREVENIREA ȘI REDUCEREA CONSUMULUI DE TUTUN, DEPENDENȚEI DE NICOTINĂ ȘI EXPUNERII LA PRODUSELE DIN TUTUN 2017-2035 a fost realizată în conformitate cu principiile și obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 și ale Planului Multianual integrat de promovare a sănătății și educație pentru sănătate, precum și în deplină concordanță cu recomandările organizațiilor internaționale și documentelor la care România este semnatară (Organizația Mondială a Sănătății, Convenția Cadru privind Controlul Consumului de Tutun, Strategia OMS Regiunea Europa pentru Sănătatea Copiilor și Adolescenților 2015-2020, Convenția ONU privind Drepturile Copilului).